Mesajul Adunării Generale CRSM-CSMR

7-10 octombrie 2015, Luncani (Bacău)

Adunarea Generală CRSM-CSMR a fost găzduită în acest an la Mănăstirea Călugărilor Carmelitani din Luncani, având tema: „Reflecție actuală asupra Vieții Consacrate din România”.  A fost al treilea an când cele două Conferințe a Superiorilor și Superioarelor Majore ale Congregațiilor religioase din România s-au reunit împreună. Tema acestui an se înscrie într-un parcurs de trei ani de analiză a vieții consacrate, stabilit de cele două consilii reunite la Cluj în decembrie 2013: percepție-reflecție-acțiune. Printr-o coincidență providențială, acest program se sincronizează cu proclamarea de către Biserică a anului 2015 ca  An dedicat Vieții Consacrate, și care va fi continuat de Anul Jubiliar al Milostivirii.

Acum am dorit să reflectăm asupra identității personale și comunitare, precum și a misiunii vieții consacrate din România. În această  reflecție am fost ajutați de prezența Preasfințitului Florentin Crihălmeanu, responsabil al Conferinței Episcopilor din România cu Viața Consacrată, care în deschiderea Adunării Generale ne-a punctat trei priorități în contextul actual: structurarea tematică a trieniului nostru ca Memorie-Identitate-Misiune; receptivitatea Vieții Consacrate la apelul papei Francisc de primire a refugiaților în comunitățile și operele noastre, precum și pregătirea Anului Jubiliar al Milostivirii la nivel congregațional și apostolic.

Partea centrală a Adunării Generale 2015 a constituit-o întâlnirea cu Monseniorul José Rodriguez Carballo OFM, Secretarul Dicasterului pentru Institutele de Viața Consacrată și Societățile de Viață Apostolică. În predica sa, ne-a reamintit de legătura dintre scrisoarea de deschidere a Anului Vieții consacrate și documentul papei Ioan Paul al II-lea Novo Millenium Ineunte, acolo unde se vorbește despre dimensiunea spirituală a axei temporale: trăirea trecutului cu recunoștință, a prezentului cu pasiune, și a viitorului cu speranță.

În conferința ținută, după ce a îndepărtat interpretările pesimiste și optimiste asupra Vieții Consacrate, Monseniorul Carballo a propus o privire realistă dar plină de speranță: e adevărat că trăim un moment de criză al Vieții Consacrate, însă acest timp de „iarnă” ne cere să redescoperim rădăcinile acestei vieți: consacrarea, fraternitatea din comunități și spiritul misiunii. Două atitudini esențiale ne permit înfruntarea acestei crize și acestei ierni a vieții consacrate: discernământul și luciditatea! (În mp3 Conferința și Întrebările)

În cadrul CRSM au avut loc alegerile membrelor noului Consiliu prezidențial: sr. Regina Birou SFMA - președinte, sr. Lenuța Băcăoanu SCMP - vicepreședinte, și consilierele: sr. Patricia Rediu CJ, sr. Viviana Radu SP și sr. Ruth Casey FCJ.

Răspunsurile interlocutorilor noștri au dat naștere unui dialog sincer și deschis, pe care dorim să-l continuăm în comunitățile noastre pentru a trăi în mod autentic și rodnic anul vieții consacrate. În concret, dorim să adâncim rădăcinile chemării noastre profetice, să ne deschidem mai mult colaborării inter-congregaționale și cu laicii, răspunzând creativ astfel semnelor timpului, dar și fideli identității carismelor asumate.

Luncani, 10 octombrie 2015                                                   Secretariatele CRSM-CSMR

Adunarea Generala 2015


 

Monseniorul José Rodriguez Carballo OFM, Secretarul Dicasterului pentru Institutele de Viața Consacrată și Societățile de Viață Apostolică a participat la Adunarea Generală CRSM-CSMR 2015.

 


 

Femei și bărbați consacrați în Europa: mărturisitori și artizani ai comuniunii

În perioada 23-28 martie a.c. la Tirana (Albania) a avut loc cea de a 16-a adunare generală a Uniunii Conferințelor Superioarelor și Superiorilor Majori din Europa (UCESM). România a fost reprezentată de sr. Varvara Acatrinei, CJ președinta Conferinței Superioarelor Majore (CRSM), sr. Ildikó Homa, SSS secretara generală CRSM și de Pr. Tiberio Scorrano, OCarm secretarul general al Conferinței Superiorilor Majori (CSMR).

UCESM-ul alcătuit din 38 de membrii, din 27 de țări a ales anul acesta ca locație pentru întâlnire Albania, deoarece adunarea generală programată anul trecut la Kiev nu s-a putut organiza din motivele istorice tragice bine cunoscute. Alegerea Albaniei însă a devenit simbolică pentru acest context din mai multe puncte de vedere: Albania este în Europa dar nu este membru UE, iar populația de aproape 3 milioane se împarte între multe confesiuni (musulmani, ortodocși, catolici și alte confesiuni creștine), dar care oferă un model exemplar de colaborare interconfesională.

Viața consacrată europeană la fel, își caută răspunsul propriu înrădăcinat în Dumnezeu, conform semnelor timpurilor, precum și rolul în biserică și societate. Papa Francisc a lansat trei provocări pentru anul vieții consacrate: profetismul, comuniunea și atenția pentru periferie. Conform cu aceste provocări participanții au fost îndrumați de pr. Marko Ivan Rupnik, SJ, teolog și artist, în reflecția lor asupra temei adunării generale pentru a pune sub semnul întrebării anumite perspective paradigmatice din gândirea teologică. Diferența între creștinii din primele secole și cei din zilele noastre poate fi surpinsă în diferența dintre viață și doctrină, existență și esență. Pentru primii creștini biserica a însemnat teologia, iar pe parcursul secolelor doctrina s-a despărțit de viață, esența de existență, și experiența s-a obiectivizat. Astăzi avem mulți botezați, dar care nu au experiența vieții creștine. Numai acela devine creștin cine moare în Cristos și învie cu El și în El.

Provocarea vieții consacrate și a formării la viața consacrată constă tocmai în aceasta: doctrina universală ideală formulată se regăsește în concretul cotidian? Modelul anterior de viață consacrată a fost imitatio Christi (imitarea lui Cristos), dar aceasta s-a construit pe idealul de perfecțiune individuală. Astăzi omul european nu vrea o ideologie, ci viață. Idealul de viață consacrată astăzi la care aspiră oamenii este cea a umanității trăite în Dumnezeu. Teologia patristică cunoștea acest lucru, conform cunoscutului citat al Sfântulului Ireneu: Gloria lui Dumnezeu este omul viu. Spiritualitatea cristocentrică trebuie să fie completată: Cristos a venit ca să ni-l arate pe Tatăl, și la fel și noi suntem chemați ca să dăm mărturie despre Tatăl.

La ceea ce ne cheamă și papa Francisc, în special în acest an, este schimbarea perspectivei noastre teologice, ca să-l putem descoperi pe Dumnezeu în umanitatea noastră. Credința noastră trebuie să aibă un caracter simbolic, să nu rămână la nivelul semnului. Semnul este static, arată din exterior spre Dumnezeu. Simbolul însă este dinamic, ne permite ca să-l experimentăm pe Dumnezeu din interiorul nostru. Isus ne cheamă la această credință interioară de caracter simbolic: "cine mă vede pe mine, îl vede pe Tatăl". (In14,9) Viața ni-l arată pe Isus, nu credința conceptualizată.

Viața consacrată poate să-și descopere prospețimea, dacă în locul idealului de perfecțiune individuală, pune în centrul atenției sale și a cercetării teologice, milostivirea divină descoperită în umanitatea și slăbiciunea persoanei.

Participanții la cea de a 16-a adunare generală au avut ocazia să cunoască istoria poporului albanez prin vizitarea muzeului național din Tirana și prin întâlnirea organizată la muzeu cu oficialitățile statului albanez. Prim-ministrul albanez la această întâlnire a mulțumit persoanelor consacrate din Albania pentru slujirea lor. Minstrul culturii și ministrul tineretului au subliniat efortul surorilor și fraților depus pentru cultură și educație.

La adunare au fost invitați și diverși reprezentanți ai confesiunilor prezente în Albania, care au depus mărturie despre cum încearcă să caute punctele comune în relațiile interconfesionale. Confesiunile - în interpretarea reprezentantului muzulman - au trei inamici: ignoranța, lipsa dialogului și sărăcia. Rezolvarea primelor două probleme va duce și la rezolvarea problemei sărăciei.

În ultima zi participanții s-au rugat împreună cu persoanele consacrate din Albania calea crucii în Scutari, centrul catolicismului albanez. Tot aici au avut ocazia să viziteze închisoarea-muzeu, în care mulți credincioși catolici, dar nu numai, și-au dat viața pentru Dumnezeu.

În anul vieții consacrate această adunare generală a avut o relevanță deosebită pentru femeile și bărbații consacrați din Europa, și i-a întărit pe drumul indicat de papa Francisc:

Aşadar, fiţi femei şi bărbaţi de comuniune, faceţi-vă prezenţi cu curaj acolo unde există diferenţe şi tensiuni şi fiţi semn credibil al prezenţei Duhului care revarsă în inimi pasiunea pentru ca toţi să fie una (cf. In 17,21). Trăiţi mistica întâlnirii: "Capacitatea de simţire, de ascultare a celorlalte persoane. Capacitatea de a căuta împreună drumul, metoda", lăsându-vă luminaţi de relaţia de iubire care există între cele trei persoane divine (cf. 1In 4,8) ca model al oricărui raport interpersonal. (din scrisoarea papei Francisc pentru Anul Vieții Consacrate)

Sr. Homa Ildikó, SSS

 

 

|
|
|
|
|
|

© Federaţia Conferinţa Română a Superioarelor Majore
Adresa: RO-400246 CLUJ NAPOCA, str. Maramureşului nr. 23
Tel/Fax: 0040-264-435096
E-mail: secretariatCRSM@clicknet.ro